“O chema Odette. Era cea mai mica din clasa. I
se mai spunea chinezoaica. Sau “micuta Chichi Chan”. Initial a crezut ca lumea
era frumoasa. Desena fluturasi si zane pe caietul de citire. Cu mana micuta,
tremura usor conturul aripilor, de parca erau sa zboare. De fapt erau gresite,
miscate. Nici daca beai o sticla intreaga de whisky nu ti se parea ca fluturul
acela decolorat si stramb, va zbura. Era doar in imaginatia ei.
De fapt nu avea pic de talent la desen, dar
maica-sa pompa saptamanal invatatoarei, cutii cu ness, bomboane si ciocolati,
si la sarbatori, parfumuri si bani. Si de asta, invatatoarea o adora. Era mica
si draguta. Cum ar fi vrut sa fie fetele ei, mai putin micul defect… ca
era “saraca cu duhul”. Adica pe scurt, cam idioata.
Din cauza asta a fost cat pe ce sa nu mai intre
la liceu. La liceu s-a descurcat cat de cat, pentru ca intre timp, pacla de pe
creieri s-a mai dus, si a descoperit ca are un pic de talent la literatura si la limbi
straine. Matematica, stiintele, chimia, fizica, erau pe undeva pe la coada
prioritatilor ei, dar ea nu a avut niciodata, ca alti copii, cosmaruri din cauza
asta, pentru ca din nou, mama lui Odette a inceput sa bage bani pe card
profesorilor care acum nu se mai multumeau cu cafea, tigari, ciocolata sau
parfumuri. Mai nou, doamna diriginta vroia un concediu la Paris, iar profesorul
Mateescu de matematica, ar fi inchis ochii la faptul ca la 14 ani Odette nu
stia ce inseamna un radical, dar numai daca I s-ar fi cumparat o noua masina.
Odette ajunse astfel la frumoasa varsta de 16
ani, cand lumea era la picioarele ei micute, ea toata cantarind 42 de kilograme
si avand 1.45 inaltime. Totusi, farmecul de falsa chinezoaica compensa uneori
acest defect si la balurile unde se statea mai mult la bar, pe cate un scaun
inalt, Odette castiga lupta cu vreo competitoare blonda si cu craci cat toata
inaltimea Odettei.
Odette provenea dintr- o familie buna, dar care
se dezmembrase, o educatie cat de cat buna, cu pian si mii de carti in casa,
suficienti bani si suficiente relatii cat sa nu faca prostii, dar la 16 ani,
exact cand o domnisoara trebuie sa decida, mai ales daca provine dintr-o
familie cu renume, cu ce miliardar sa se casatoreasca sau spre ce cariera sa se
indrepte, Odette se apuca de video chat.
Pozele cu a au ajuns, datorita amabilitatii unor
prietene, chiar la usa directorului liceului, in cutia postala din vila verde
cu alb a rudelor cu bani ale mamei Odettei, pe bicicleta iubitului fetei, si
ulterior dupa cativa ani, de cate ori fata se angaja. Ajungeau pe adresa de
e-mail a sefilor ei.
Desigur, nimeni aproape nu reactiona. Si chiar
se impauna cu treaba asta. “Pe mine nu ma atinge nimeni. Nici nu sunt eu
in poze, ei … sunt eu, dar eu asa le zic. Vezi ca nici nu se vad tatuajele?!
Pentru ca am pozat dintr-o parte, a, si oricum, pe asta din stanga nici nu il
aveam pe atunci. Oricum sunt smechera. Si oricum toate fac video chat!
Comm’on!”
Evident, nimeni nu reactiona. De altfel, mama
Odettei nu i-a spus niciodata in desele partide de certuri, ca a pierdut un apartament
din cauza datoriilor acumulate de banii platiti cu musamalizarea scandalului: Facea
tot ce poate sa faca o mama. A dus-o chiar sa faca si avort de cateva ori.
Pentru ca nu mai mergea de 10 ori intr-un an pilula de a doua zi. “Ti-am zis de
nu stiu cate ori sa ii spui sa isi puna prezervativul!” “Hai ma mama!
Termina-te! Asta e!” “Asta e, si pe tine te taie din nou. Esti proasta! Nu stiu
cu cine semeni!”
Vremea a trecut si intr-o zi Odette si-a dat
seama ca nu mai are mult si face 25 de ani. Era cuplata cu un sofer de tir,
dupa ce avusese relatii nenumarate: fie cu un miliardar american de 72 de ani,
cu un tip are se dadea peste, cu un vecin de bloc, cu doi gay cu care incepuse
o partuida in trei, cu un cantaret de rock de vreo 59 de ani, - ca sa poate
intra la un concert-, cu trei karatisti cu care fusese colega, cu un salvamar
la mare, cu un salvamontist la munte, cu un dealer, apoi cu instructorul de
karate, cu un coleg de la redactia sport – pentru ca Odette a decis dupa mai
multe incercari, ca i-ar placea sa faca presa. “Presa, a 5-a putere in stat!
Sau o fi a 6-a?!”
__________________________________________________
De aici povestea poate sa ia ce intorsatura
vreti dumneavoastra. Daca ati fi misogin, ati spune: Fata asta mica de inaltime nu are sa o
mai duca mult. O sa se ingrase, in primul rand, pentru ca probabil mananca
mereu, si dulciuri mai ales, daca nu mai lucreaza la video chat, ci face presa;
apoi o sa se urateasca din cauza varstei si a traiului din Romania, iar daca
este bruneta, si clar nu mai vrea sa faca avorturi, o sa ia anticonceptionale,
care o sa o faca plina de bube si de pilozitati excesive. Pe scurt, in 5 ani, va fi
praf. Mai ales ca familia ei a pierdut o casa, si pe criza asta, sigur o va lua
razna, ori va ramane de data asta gravida cu vreun boschetar, si va sfarsi ca
Lolita lu’ Nabukov, ori va ramane singura, sau ceva de genul, o femeie cu mai
multi iubiti, niciodata casatorita, care moare singura in casa plina de obiecte
de arta sau kitsch prafuite, in timp ce isi facea o fasole cu ciolan.”
______________________________________________________
Femeia frumoasa,
blonda si inalta se opri din tasta.
Victoria incerca sa isi imagineze sfarsitul cartii ei.
Emotionata, va plange cand va afla ca Odette a ajuns pe mana
unui peste, dar isi va incrunta sprancenele frumoase,
proaspat desenate de Adriano, fata-baiat de la Salon, cand va citi ca Odette a
fost obraznica la un Bal al Bobocilor cu o fata inalta, slaba si blonda care
semana cu ea cand era mica. Victoria nu o va ierta pentru asta pe Odette.
Aceste lucruri nu se iarta niciodata intre femei. Se pedepsesc. Se iarta. Dar
nu se uita.
Victoria se reapuca de tastat. Avea totusi un dead-line si o promisiune.
____________________________________________
“Odette nu se va ingrasa. Odette se va intalni
la o conferinta de presa cu un compozitor foarte drogat. Dar divortat. Inalt cu par lung si
blond. Va fi exact sclipirea de care va avea nevoie Odette. Din pacate, dupa 2 ani petrecuti cu el, mare parte in Italia si Spania, Odette se va intoarce
acasa, extrem de slaba, fara chef de viata si foarte trista. Dependenta de
heroina si de cocaina dar si desele momente cand stia ca este inselata isi
spusesera cuvantul. Odette nu a mai putut fi niciodata ce a fost.
Micuta Chichi Chan a fost gasita
spanzurata in baia insalubra unde locuia, intr-o casa care nu era nici macar a
ei, ci a unei matusi care era plecata tot in Italia. Ba nu, sa nu fiu asa de
rea. Odetta a fost gasita moarta in apartamentul cel mai scump al hotelului Rex
de la Mamaia. Cateva melodii de-a le ei care fusesera inregistrate in cateva
studiouri no-name din Bucuresti in perioada adolescentei, au fost remixate si au
devenit hituri.
Si toata presa a relatat despre cazul "micutei false chinezoaice" care
s-a sinucis mult mai elegant decat Madalina Manole, dar totusi traditionalist,
si anume in cea mai scumpa camera a celui mai scump hotel din Romania, avand
alaturi un vin de tara si o cutie goala de nurofen. Odette a murit asa cum
vroia sa traiasca. Euforica, cu fite si vedeta!” THE END
Blonda ofta incantata. Salva textul, Apoi il trimise editorului.
Cartea a avut un imens succes.
-
Alo!
-
Alo, da. Buna seara.
-
Ma numesc Gina Gaman,
sunt studenta si am citit cartea dumneavoastra, cu “micuta chinezoaica”…
-
Poftim?
-
Despre Odette.
-
A, da.
-
Vroiam sa va spun ca o
fata de la noi de la Facultate a citit cartea si s-a spanzurat. A crezut ca era
vorba despre ea.
-
Vai, nu se poate!
-
Da, va dati seama. Fata
era premianta, lucra la ziarul scolii. Dar nu se compara cu acea nenorocita
Odette de care ati scris. Personajula ala este chiar scarbos… Colega noastra
doar seamana fizic cu cea din cartea dumneavoastra… si poate la limbaj…adica
vorbea de alea cu “coom’on” sau “ba coaie”, dar cam atat….
-
Si cand s-a intamplat
tragicul eveniment?
-
Pai pe 14 Februarie,
acum cateva zile. Cand l-a prins pe iubitul ei ca o insala cu o fosta colega… Cineva
i-a trimis un bilet, ca o sa il gaseasca pe iubitul ei la un hotel…
-
Si???
-
Si am fost eu cu ea si
cu inca o prietena! Si asa era… Era cu una…
-
Imi cer scuze, iubitul
ei o insela, chiar ca in cartea mea?
-
Da, iubitul ei, Dobre, o
insela…cu o tipa destul de cunoscuta, parca Andreea Matei, psiholoaga, nu stiu
detalii… Dar stiti ce este ciudat, si fata asta avea un tip cu care vorbea, un fel de cantaret, din nai sau ceva aseamanator... desi vedeti, inca o coincidenta!
-
Imi pare rau pentru
prietena ta…
-
Nu, nu era prietena mea,
era o colega, doar. Si ne enerva pe toti... Sorry, nu am vrut sa spun asta. Doar ca se credea foarte tare, dar era cam proasta... Dar am tinut sa va spun, pentru ca romanul dumneavoastra este foarte tare! Adica
super cool! Si oricum, m-au rugat si colegele sa va sun…sa va felicit.
-
Am inteles. Pai ce sa
spun, daca vreti, trimit o coroana la mormant la colega voastra?
-
A, nu e nevoie. Maica-sa
nu-i face slujba, si nici mormant. O sa o arda. Daca vreti, veniti la
crematoriu. Dar mie, bleoh, mi se face scarba, eu una nu ma duc!
-
Am inteles… Ce sa spun…
Multumesc pentru telefon…
-
Si eu va multumesc si va
spun ca sunteti scriitoarea mea favorita! Parca intrati asa in mintea omului… nu
stiu…
-
Ce draguta esti! O zi
buna draga mea! Te pup si … Condoleante inca o data!
Scriitoare inchise
telefonul. Apoi apela un alt numar.
-
Alma! Esti nebuna?!
S-a rezolvat! A crapat gasculita aia, proasta care vroia sa se marite cu sotul tau! Acum, ce stai, impaca-te cu el!
Cealalta se auzi cum rade incet.
-
Tu chiar crezi ca mie
chiar mi-a placut vreodata strambul ala? Taranul ala infect? Cu aere de vip! I-am vrut dar banii! Astept divortul. Zau, am senzatia
ca nu ma cunosti deloc! Am vrut doar sa imi bat joc de pocitania aia pitica, boccie
si intriganta!
-
Dai o bere atunci pentru
tot taraboiul asta! M-au sunat de la scoala de la ea!
-
Dau si zece beri, daca
mai scrii maine ceva….
-
Te intreci cu gluma! Hai
te pup sadico!
-
Si eu, genialo!
FINAL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu