16.
Fade IN
Fade IN
EXT. ZI. GRADINA PALAT.
-
Vreo legătură între toate aceste crime, comisare?
- Aș putea să spun că sunt două lucruri care mă frapează. Toate persoane ucise au legătură cu Președenția și toate persoanele ucise au două semne pe corp, aparent insesizabile. Că două urme lăsate de doi dinți ascuțiți...
- Vorbești serios?
- Foarte adevărat.
- Crezi că ...?
- Cred că ființă care i-a răpus este vam...
Plan îndepărtat cu o mașină care se oprește la intrarea în grădină. Din mașină iese precipitat același ins gras, îmbrăcat în militar, care aleargă gesticulând înspre cei doi comisari. Pare foarte entuziasmat.
- Gata, puteți să beți o bere să va relaxați!
- Ce s-a întâmplat?
- A fost găsit criminalul. Este un individ de extremă dreaptă, dus cu capul. A postat pe Facebookk un mesaj de genul: "Ce bine că a murit prim-ministrul, poate vor mai urmă câțiva! Poate eu l-am omorât! Trăiască dreaptă și legea Divină!"
- Hm, mi se pare cusut cu ață albă...
- În orice caz, nu încheiem anchetă, până nu discutăm cu el.
- Ok. Hai să mergem!
- Unde să mergeți? A fost închis... Este la...
- Să mergem la închisoare să vorbim cu omul. Nu suntem siguri 100% că el este ucigașul...
Cei doi comisari se îndreaptă spre mașină. Grasul își șterge traspiratia de pe frunte și se uită salivând la doi tineri care beau bere în grădină. Mormăie vădit supărat.
- Comisari idioți... Ufffff
- Aș putea să spun că sunt două lucruri care mă frapează. Toate persoane ucise au legătură cu Președenția și toate persoanele ucise au două semne pe corp, aparent insesizabile. Că două urme lăsate de doi dinți ascuțiți...
- Vorbești serios?
- Foarte adevărat.
- Crezi că ...?
- Cred că ființă care i-a răpus este vam...
Plan îndepărtat cu o mașină care se oprește la intrarea în grădină. Din mașină iese precipitat același ins gras, îmbrăcat în militar, care aleargă gesticulând înspre cei doi comisari. Pare foarte entuziasmat.
- Gata, puteți să beți o bere să va relaxați!
- Ce s-a întâmplat?
- A fost găsit criminalul. Este un individ de extremă dreaptă, dus cu capul. A postat pe Facebookk un mesaj de genul: "Ce bine că a murit prim-ministrul, poate vor mai urmă câțiva! Poate eu l-am omorât! Trăiască dreaptă și legea Divină!"
- Hm, mi se pare cusut cu ață albă...
- În orice caz, nu încheiem anchetă, până nu discutăm cu el.
- Ok. Hai să mergem!
- Unde să mergeți? A fost închis... Este la...
- Să mergem la închisoare să vorbim cu omul. Nu suntem siguri 100% că el este ucigașul...
Cei doi comisari se îndreaptă spre mașină. Grasul își șterge traspiratia de pe frunte și se uită salivând la doi tineri care beau bere în grădină. Mormăie vădit supărat.
- Comisari idioți... Ufffff
_______________________________
17.
INT ZI. BIROU POLITIE.
Un
birou auster. Faţă în faţă, un bărbat în uniformă, trecut de 50 de ani, şi un
bărbat de vreo 40. Pe chip i se citeşte concentrarea şi o oarecare oboseală.
Răspunde la întrebări calm. Omul în uniformă îşi stinge brusc ţigara şi ordonă
celor care flanchează uşa să iasă.)
Comisarul: De ce predici? De ce te-ai întors?
Străinul: Nu predic. Le vorbesc despre Patria mea. Cea fără mormânt.
Comisarul: Eşti nebun. De ce tu? Cine eşti tu să faci asta?
Străinul: Unul din cei rămaşi.
Comisarul: Un exaltat. Mâine te vom arde pe rug.
Străinul: Mă puteţi arde în fiecare din ceilalţi? O veţi face când va voi El. Când nu va mai conta.
Comisarul: Ce le vei spune oamenilor tăi?
Străinul: Adevărul.
Comisarul: Nu te vor crede. Ei nu au văzut nimic şi nu au nevoie de cuvintele tale. De ce să te ardem? Îi vom ajuta să te creadă nebun.
(Ceasul din perete se opreşte brusc. Omul în uniformă îşi coboară privirea spre ceasul de la mână şi observă că şi acesta a stat. Încearcă să-şi reţină neliniştea. Reia după un timp)
Eu nu te cunosc. Dacă aş crede în tine, dacă totul ar fi cum spui, ce ar urma?
Străinul: Aproape nimic. Dar ar fi altfel. Ai trăi împăcat.
Comisarul:(brusc nervos) Conduci o armată de fantome! Tu însuţi eşti o fantomă! De ce v-aţi întors? Să ridicaţi o alta armata? Cine sunteţi voi? Răspunde!
(Străinul privise cerul prin fereastra zăbrelită. Se întoarce şi îl priveşte în faţă pe acest comisar)
Străinul: Vorbeşti de o altă armată. Dar aţi pierdut demult bătălia cu inimile lor. Într-o zi se vor recunoaşte singuri. Noi suntem învingători pentru că existăm.
Comisarul: (cu un calm aparent, privind spre masă)
De unde ai drapelul ăsta ciudat şi ce este cusut pe el? Oamenii mei l-au atins şi li s-au înnegrit palmele. Şi-au pus mânuşi şi li s-au înnegrit palmele din nou.
Se plimbă agitat, aprinzându-şi o altă ţigară.
Comisarul: De ce predici? De ce te-ai întors?
Străinul: Nu predic. Le vorbesc despre Patria mea. Cea fără mormânt.
Comisarul: Eşti nebun. De ce tu? Cine eşti tu să faci asta?
Străinul: Unul din cei rămaşi.
Comisarul: Un exaltat. Mâine te vom arde pe rug.
Străinul: Mă puteţi arde în fiecare din ceilalţi? O veţi face când va voi El. Când nu va mai conta.
Comisarul: Ce le vei spune oamenilor tăi?
Străinul: Adevărul.
Comisarul: Nu te vor crede. Ei nu au văzut nimic şi nu au nevoie de cuvintele tale. De ce să te ardem? Îi vom ajuta să te creadă nebun.
(Ceasul din perete se opreşte brusc. Omul în uniformă îşi coboară privirea spre ceasul de la mână şi observă că şi acesta a stat. Încearcă să-şi reţină neliniştea. Reia după un timp)
Eu nu te cunosc. Dacă aş crede în tine, dacă totul ar fi cum spui, ce ar urma?
Străinul: Aproape nimic. Dar ar fi altfel. Ai trăi împăcat.
Comisarul:(brusc nervos) Conduci o armată de fantome! Tu însuţi eşti o fantomă! De ce v-aţi întors? Să ridicaţi o alta armata? Cine sunteţi voi? Răspunde!
(Străinul privise cerul prin fereastra zăbrelită. Se întoarce şi îl priveşte în faţă pe acest comisar)
Străinul: Vorbeşti de o altă armată. Dar aţi pierdut demult bătălia cu inimile lor. Într-o zi se vor recunoaşte singuri. Noi suntem învingători pentru că existăm.
Comisarul: (cu un calm aparent, privind spre masă)
De unde ai drapelul ăsta ciudat şi ce este cusut pe el? Oamenii mei l-au atins şi li s-au înnegrit palmele. Şi-au pus mânuşi şi li s-au înnegrit palmele din nou.
Se plimbă agitat, aprinzându-şi o altă ţigară.
Pe uşă năvălesc oameni
în uniformă.
-
Comisare, a mai fost găsit un cadavru!
Comisarul român face un semn în oglindă, în sensul că au avut dreptate. De partea cealaltă, era un geam, în spatele căruia comisarul coreean, este un pic entuziasmat că au avut dreptate, dar cel mai mult supărat că anchetă începe din nou și că a mai murut cineva.
Comisarul român face un semn în oglindă, în sensul că au avut dreptate. De partea cealaltă, era un geam, în spatele căruia comisarul coreean, este un pic entuziasmat că au avut dreptate, dar cel mai mult supărat că anchetă începe din nou și că a mai murut cineva.
__________________________
18. INT.
ZI. Casă fratelui ambasadorului.
(Toată familia și polițistul coreean. )
Polițistul, este în picioare, se plimbă printre fotolii și povestește.
(Toată familia și polițistul coreean. )
Polițistul, este în picioare, se plimbă printre fotolii și povestește.
- Dar cum s-a întâmplat totul? Și cine este
de vina pentru toate aceste crime? Ne-am adunat cu toții aici că să ne spui ce
ai investigat! NU am timp mult de pierdut și nici soția mea, nu Bianca?
(Întreabă Luan, soțul Biancăi)
- Din păcate, povestea este complicată. Mai
inainite de toate aș vrea să se închidă bine toate ferestrele. Gata?
(niște soldați închid toate geamurile și
ușile)
- Atunci să începem. Aș vrea însă un pahar de
votcă mai întâi.
- Deci, care era motivația pentru că Anastasia, numită și Ana, să se transforme în vampir?
- Deci, care era motivația pentru că Anastasia, numită și Ana, să se transforme în vampir?
- Durerea
pricinuită de faptul că a iubit un bărbat care nu a iubit-o niciodată. A
devenit vampir voit, că să se răzbune, s-a lăsat mușcată de un vampir, și apoi
a început să ucidă. Pentru că foarte mulți curteni de la palat erau găsiți
morți, s-a dus vestea că Dracula, sau Vlad Țepeș ar fi vampir. De fapt era
soția lui. Am cercetat istoria și iată ce am aflat. Iată ce s-a întâmplat.
Citește de
pe un vechi pergament:
“Domnitorul
s-a îndrăgostit de o tânără de doar 17 ani, care i-a fost amantă două decenii.
Femeia s-a retras la mănăstire după moartea lui Vlad Ţepeş…”
(murmure)
- Domnitorul
a ajuns pentru prima dată la Braşov în 1438 când a participat la o invazie a
turcilor. În 1442 a fost ajutat de Ioan Corvin să evadeze şi să se stabilească
la Braşov. În acel an Vlad Ţepeş s-a căsătorit cu Anastasia-Maria, nepoata
reginei Poloniei. După ce a fost izgonit de pe tron după o domnie de doar
câteva luni, Vlad Ţepeş se stabileşte la Braşov, într-o casă fortificată aflată
pe actuala stradă Constantin Lacea. Aici o întâlneşte pe Katarina Siegel o
tânără de 17 ani, deosebit de frumoasă, crescută la mănăstire. Reuşeşte să o
cucerească, iar Katarina îi devine amantă şi îi stă alături 20 de ani.
-
Dar legenda spune că Vlad Ţepes vroia să se căsătorească cu Katharina, dar
rigorile religiei nu îi permiteau, deşi avea 5 copii cu amanta din Braşov. I-a
scris, chiar, de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându-i o
scrisoare de indulgenţă pentru a i se anula căsătoria cu prima soţie, Anastasia
Holszanska, nepoata reginei Poloniei. Soţia sa a murit însă în 1462 când s-a
sinucis pentru a nu ajunge pe mâna turcilor!
- Vax. Nu a murit! - În urmă
unei vrăji, Ana a fost vrăjită de un vânător de vampiri, să stea închisă în
oglindă familiei, până când o descendentă de-a ei o va lumian cu o lumânare
albă la miezul nopții. Iar Vlad Ţepeş a fost trimis în temniţă. După moartea
lui Ţepeş, Katharina, ajunsă la 39 de ani, s-a întors la mânăstirea unde
copilărise. Deşi nu s-au căsătorit niciodată, Vlad şi Katharina au avut cinci
copii: Vladislav, Catherina, Christian, Hanna şi Sigismund. Ţepeş s-a îngrijit
de toţi urmaşii săi, lăsându-le moştenire pământuri şi case…
Mai mult, pentru că acea
oglindă era chiar cea care îi aparținuse Anastasiei și în care fusese ea
închisă, (Anastasia și Vlad Țepeș aveau și un mic palat în Bucuresti, chiar în
actualul Centru Vechi), vraja se împlinește.
-
Aha! Astfel, din oglindă iese
stră-stră-stră-bunica ei, Anastasia, soția lui Dracula - Vlad Țepeș. În locul
ei, în oglindă intră Bianca. Cele două seamănă izbitor, așa că, a doua zi,
nimeni aproape din anturajul Biancăi nu își va da seamă că această nu mai este
ea, ci este stră-stră-străbunica ei, Anastasia. Această, care stătuse ferecată
atâta timp în oglindă, vrea să își satisfacă poftă de sânge omenesc, și după ce
omoară pisică și câinele din casă familiei, îl ucide chiar pe fratele soțului
ei, adică ambasadorul Coreei.
VA URMA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu